Trecerea prin Marea Rosie

In Biblie, mai exact in cartea Exodul, ne relateaza cum Moise si israelitii au trecut prin Marea Rosie: "...Iar Moise si-a intins mana sa asupra marii si a alungat Domnul marea toata noaptea cu vant puternic de la rasarit si s-a facut marea uscat ca s-au despartit apele. Si au intrat fii lui Israel prin mijlocul marii, mergand ca pe uscat, iar apele le erau perete la dreapta si la stanga lor. Iar egiptenii urmarindu-i, au intrat dupa ei in mijlocul marii, toti caii lui Faraon, carele si calaretii lui. Iar apele s-au tras la loc si au acoperit carele si calaretii intregii ostiri a lui Faraon, care intrasera dupa israeliti in mare, si nu a ramas nici unul dintre ei. Fii lui Israel au trecut prin mare ca pe uscat si apa le-a fost perete la dreapta si la stanga lor". Inainte de a continua sa urmarim si filmul in care Moise desparte apele:



Ceea ce s-a intamplat pe vremea lui Moise, pare sa fi fost un adevarat miracol si totusi unele date legate de oceanografie si doua intamplari din istorie, asemanatoare cu povestea lui Moise, situate la aproape 2300 de ani una fata de cealalta, ne spun ca lucrurile nu stau chiar asa:
In anul 1690, la Piska in Peru, a avut loc un cutremur de pamant care a provocat un reflux care a descoperit o portiune de 15 km din platoul continental.
In ianuarie 1693, la Catania, in Sicilia, regiune cu puternica activitate seismica, un cutremur a facut sa se retraga apele pe o distanta de 3,2 km, vreme de cateva ceasuri, asa cum mentioneaza o cronica a vremii.
O alta relatare, despre un foarte puternic cutremur, tocmai la Lisabona la data de 1 noiembrie 1755, cand acesta, a provocat 60.000 de victime, tocmai pentru ca populatia, fugind din orasul pe cale de a se prabusi, s-au adunat in port. Marea, care se retrase, a revenit brusc cu valuri inalte de 20 m, rupand odgoanele care amarau navele si acoperind portul cu o masa de apa. Aceleasi fenomene s-au produs si in Chile, intr-un interval de patru decenii, in trei porturi: in 1835 la Conception, in 1868 la Arica si in 1877 la Iquique. In partea cealalta a Pacificului, la Tokio si Yokohama, un asemenea cataclism a facut 143.000 de victime. Chiar denumirea de "tsunami" vine tocmai de la aceste valuri uriase p
roduse de seismele submarine.
Inainte de a merge mai departe, as dori sa mentionez ca toate aceste relatari nu trebuie privite din punct de vedere pur stiintific, dand la o parte credinta religioasa in Dumnezeu. De altfel, poate ca aceste evenimente, asa cum au ramas ele in istorie, au avut loc chiar sub influenta divina a lui Dumnezeu, chiar daca ele ne argumenteaza ca s-au produs pe cale naturala. Totusi avand in vedere cele relatate mai sus, nu este exclus ca un eveniment asemanator sa se fi intamplat si pe vremea lui Moise. Adica un seism submarin provocand un reflux, care a ingaduit israelitilor condusi de Moise sa scape printr-un pasaj de obicei acoperit cu apa si brusc eliberat de mare, armata egipteana, aflata pe urmele lor, este luata prin surprindere de intoarcerea
brutala a apelor si in parte nimicita.
Herodot ne povesteste un eveniment destul de asemanator, din razboiele grecilor cu persii. Poveste din care rezulta ca generalul persan Artabazos, in timp ce asedia Potideea (479 i.e.n.), a trecut si el prin incercarea prin care trecusera "armatele lui Faraon" cu opt veacuri mai inainte: "Dupa trei luni de asediu, se produce un reflux al marii care, parand ca va dura un anumit timp, deschise o trecatoare larga. Barbarii (medo-persii) au hotarat sa profite de aceasta imprejurare pentru a ataca Pallena. Dar dupa ce strabatuse doua cincimi din trecatoare, marea reveni cu o asemenea impetuozitate cum locuitorii orasului nu mai pomenisera vreodata. Toti cei care nu stiau sa inoate au fost inecati, iar flota potideenilor ii ucise pe ceilalti". Dupa cum vedem, asemanarea dintre povestea biblica si episodul relatat de "parintele istoriei" este destul de izbitoare.
Un alt eveniment istoric, oarecum asemanator, care s-a petrecut cu aproape douazeci si trei de veacuri mai tarziu, printre care s-a ocupat si Goethe in celebrele sale Convorbiri cu Eckermann, care referindu-se la campaniile lui Napoleon relatate de Bourienne, nota la data de 7 aprilie 1829: "A fost vorba, intre altele, de sosirea lui Napoleon si a armatei sale la extremitatea nordica a Marii Rosii. Era timpul refluxului si francezii incepura sa treaca prin apa care ajungea pana la umeri si era cat pe ce sa aiba un epilog pur si simplu faraonic." Marele poet de la Weimar se refera aici la un pasaj din Memoriile ofiterului francez Louis-Antoine Fauvelet de Bourienne (1769-1834), care l-a urmat pe Napoleon in campaniile din Italia si din Egipt, apoi, dupa Waterloo, a trecut in slujba Restauratiei. Cat despre memoriile sale, nu exista nici un motiv sa se puna la indoiala autenticitatea faptelor relatate. Chiar insusi Napoleon, in exilul sau pe insula Sfanta Elena, printre insemnarile sale putem sa descoperim urmatoarele: "Am trecut pe uscat prin Marea Rosie, folosindu-ma de flux. La inapoiere, se lasa noaptea si ne-am ratacit tocmai cand apele se intorceau; am trecut printr-o mare primejdie, fiind cat pe ce sa-mi pierd viata intocmai ca regele-faraon." Aceasta relatare se refera tocmai la intamplarea mentionata de Bourienne si reluata de Goethe, petrecuta in 1798, cand generalul (pe atunci) Bonaparte comanda trupele expeditionare franceze in Egipt. Se stie ca in Golful Suez, care desparte Africa de Asia si impreuna Golful Akaba, formeaza Peninsula Sinai. Mareele sunt foarte puternice aici, in timpul fluxului, iar in anumite
locuri mai putin adanci, apele se retrag atat de mult incat permit trecerea pe uscat. Atunci cand Napoleon, impreuna cu grupul sau, la data de 27 decembrie 1798, profita de flux pentru a vizita poalele muntelui Sinai, unde i se spusese ca se afla unele ruine interesante, printre altele, in grup se aflau si oameni de stiinta, intre care si arheologi. La intoarcere din mica excursie, incepuse sa se intunece si generalului i se facuse propunerea sa astepte refluxul petrecand noaptea pe mal, in corturi. Dar Napoleon, nu a fost de acord si se indrepta calare, cu ghidul sau egiptean, catre locul de trecere. Cand au ajuns la jumatatea drumului, la un moment dat, se ivira primele valuri, care anuntau primejdia iminenta. Oamenii din micul grup, devenisera nelinistitori si au inceput sa alerge si sa iasa cat mai repede din regiunea periculoasa. In ciuda acestor lucruri, Napoleon isi pastra calmul, mergand linistit in spatele ghidului. Apa urca din ce in ce mai sus si in cele din urma calul generalului se opri, refuzand sa mai inainteze. Atunci ghidul, care era un barbat puternic, se oferi sa-l duca pe umerii sai pe generalul care, dupa cum se stie, era mic de statura. Astfel au ajuns, in ultima clipa, pe malul egiptean, iar ultimii cativa zeci de metri ghidul, ii parcurse cu apa pana la umeri. Si ceilalti insotitori ai lui Bonaparte au reusit sa se salveze, numai calul sau s-a inecat - pierdere pe care generalul o resimti cu multa parere de rau, caci tinea la acel pur sange arabesc care-l insotise cu credinta in batalia cu mamelucii lui Murad-bei ce se daduse la 21 iulie al aceluiasi an, la piramide. De-a lungul trecerii anilor, Napoleon isi va aminti uneori acea noapte plina de primejdii petrecuta la Marea Rosie, si dupa cum am putut vedea, n-o va uita nici in exilul sau, pe insula Sfanta Elena, unde si-a petrecut ultimii ani din viata.

12 comentarii:

  1. Anonim12:11

    Super articol. Intotdeauna apreciez foarte mult articolele explicate si din punct de vedere stiintific. Bravo!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonim18:26

    sa se fi intamplat pe cale naturala.Dar, chiar atunci?Ce coincidenta!

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim16:27

    "Adica un seism submarin provocand un reflux, care a ingaduit israelitilor condusi de Moise sa scape printr-un pasaj de obicei acoperit cu apa si brusc eliberat de mare"
    Cred ca iti dai seama ca sunt cel putin amuzant....nu-i asa? Pentru ca oricat de indulgenti am fi, timpul trecea si se masura cam la fel pe atunci......Din explicatia dv ar rezulta ca un val ar fi stat nemiscat (ca un perete) macar 5 minute (timp de altfel insufiecient ca sa treaca pana si dintr-un golf in altul)Ori faptul ca "egiptenii au intrat in mijlocul marii"indica o calatorie mai lunga. Nu, varianta cu seismul, refluxul si tsunami.....nu imi suna deloc a explicatie "stiintifica"
    Dar a crede sau nu in miracole e alegera fiecaruia.....

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim09:46

    Ron Wyatt discoveries
    http://www.youtube.com/watch?v=xJXUv_btg60

    RăspundețiȘtergere
  5. Anonim10:27

    explicatii sunt si nu prea ,mai mult pareri , insa adevarul e ca a fost o minune a Lui Dumnezeu , si o minune nu se poate explica ...si apropo "cascadorys" , nimic nu este la voia intamplarii...

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonim10:51

    un val seismic care sa produca retragerea apelor cade din start..pt cei ce au studiat putin istoria evreilor stiu k ei au trecut marea rosie in numar de 600 000 persoane fara copii, deci daca au stat apele retrase pana a trecut atata populatie plus egiptenii care au intrat dupa ei, atunci ala nu mai e val seismic..e o minune facuta de Dumnezeu, minune pe care poporul egiptean nu o recunoaste nici in zi de azi.

    RăspundețiȘtergere
  7. Anonim00:16

    cat ati ancerca sa combateti biblia nu veti reusi odescoperirile care s-au facut la Marea Rosie confirma ca biblia e adevarata descoperirea corabiei lui Noe pe munti Ararat confirma adevarul din biblie uni se bucura cand cineva zice nu e dumnezeu si vine cu dovezi se bucura ca sa poata continua sa pacatuiasca

    RăspundețiȘtergere
  8. Anonim21:31

    cine ar incerca sa combata biblia prin argumente logice in fata credinciosilor e ca si cum ai juca sah cu catelul.Ambele parti nu inteleg nimic din asta. Dau exemple din acelea de genul "da, dar caile domnului nu sunt usor de inteles" biblia ar trebui privita cum e privita si "Epopeea lui Gilgames". Niste scrieri antice si atat. Ca nu cauta nimeni sa vada daca in padurea de cedrii a Libanului era un urias cu care s-a luptat Ghilgames. pana la urma fiecare e liber sa creada in ce povesti vrea, chiar si intr-o forta atoate stiutoare si atot puternica orgolioasa si razbunatoare pe creatia ei, daca nu primeste suficiente rugaciuni, cuvinte de lauda si recunostinta. Nu vi se pare ca Dumnezeii (nu numai Dumnezeul crestin), se aseamana prea mult cu felul de a fii al popoarelor care i-au inventat?

    In legatura cu articolul, ar tb sa fie "despartita" marea vreo cateva luni , ca marea nu e paraul din spatele casei, care se formeaza dupa ploaie. dar forta lui dumnezeu e infinita, asa ca se poate :)) Nu incerc sa conving, vorba catolicilor: "crede si nu cerceta", sau cum a zis Isus "Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor e imparatia cerurilor". Doar ca ar tb sa va abtineti sa incercati sa dovediti "stintific". nu e nimic de dovedit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anonim15:13

      "cine ar incerca sa combata biblia prin argumente logice in fata credinciosilor e ca si cum ai juca sah cu catelul" -Hai nu mai spune! Comparatia pe care o faci intre Biblie si Epopeea lui Ghilgames nu este deloc inspirata. E drept ca in acea epopee, in tablita a XI-a scrie despre potop intr-un mod relativ asemanator cu cel din Biblie (in locul lui Noe este Utnapistim), dar acest lucru nu e relevant. Si in mitologia greaca se vorbeste de potop...si poetul latin Ovidius in Metamorfoze mentioneaza de un potop. Dar asta nu e un argument.
      Banuiesc ca nu te-ai obosit sa citesti nici istorie si nici arheologie biblica, pt ca daca ai fi citit, ai fi vorbit cu mai mult respect despre Biblie.

      Ștergere
  9. Anonim01:33

    Mareele fac ca tarmul marii sa se descopere cat mai spre larg,un timp.
    Biblia spune ca apele stateau ca un zid de o parte si de alta a israelitilor facand drum prin Mijlocul marii(nu pe tarm).Exod cap.14
    Mareele nu despart apele,doar le indeparteaza de mal,apoi se intorc brusc spre uscat.
    Biblia ne spune ca apele s-au despartit cand moise a intins mana , si la fel s-au si intors si au acoperit toti egiptenii nu doar o parte,cand moise a intins iara mana spre mare.Si vantul dinspre rasarit(E) Dumnezeu la trimis nu a venit la voia intamplarii.
    Domnu sa ne ajute sa-L credem pe cuvant,ca incurand vine sa judece lumea.Amin

    RăspundețiȘtergere
  10. Most Romanians understand some English, so hopefully this will be accepted. If you feel this is not appropriate then I will not enter any more post.

    Some have said that because an east wind was used to part the Red Sea, or perhaps "a avut loc un cutremur de pamant" etc., that it was not miraculous but was just “supernatural timing”. And we are told these things by a whole chorus of experts who want us to know they have proven all this by “scientific” means.

    Where the Bible said, “the floods stood upright as an heap, and the depths were congealed in the heart of the sea” (Exodus 15:8), this obviously could not have been formed by just a wind, or earthquake, and the same where it says the waters were a “wall” (Exodus 14:22-23) on Israel’s right and left hand (this is the same word as for the “wall” of Jerusalem or the “walls” of Jericho). A wind started it but a wind strong enough to have blown the waters into a “wall”, or to have the depths "congealed", or “stood upright as an heap”, could not have been on the Israelites, or it would have literally blown them off the face of the earth! Obviously this was not “some natural phenomena”. Couple this with what the Bible says that it was started and stopped by the hand of Moses (Exodus 14:21, 27)

    But we are to believe that shallow water somehow drowned all the Egyptians (Exodus 14:28), and that the “storm” that saved Israel was only lucky timing, at just the right place, and that the Bible lies when it says that it all started and stopped by the hand of Moses? Is it really “scientific” evidence that has reframed the miracles of the Exodus or doubts?

    RăspundețiȘtergere
  11. Anonim21:04

    asa este numai bunul dumnezeu face minuni iar adevarati crestini ce cred in domnul si in fiul sau cred si a lor va fi imparatia domnului,Dumnezeu ne-a avertizat din totdeauna de pierderea credintei si de cei ce vor veni falsi in numele sau asa ca oameni buni trezitiva pina nu e prea tirziu ca nu stiti ceasul si ora cind va veni

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...