Lacrima Creatorului - Cum ar fi daca Dumnezeu ar putea plange?


        Poate azi, poate maine – un val trece, altul vine…Flacara ce astazi se zbatea si cucerea, maine n-o vei mai putea vedea…In furtuna timpului trecator, o luminita in imensitatea infinitului intunecat, un ac de gamalie prin miliardele de stele, aproape un nimic pierdut prin infinit si totusi o forta pe acest Pamant! Miliarde de ani, miliarde de specii, miliarde de lumi si tu esti chipul din oglinda vietii Mele tu, omule esti asemanarea din spatele materiei. Tu si numai tu omule esti... Eu, iar Eu sunt Creatorul. Lucrul unui creator este sa creeze, iar tu copilul Meu, mereu creezi, pentru ca ceea ce face Tatal, asta face si fiul. Lumea este aceeasi si numai Tatal invata pe fiu si niciodata invers. Ce am Eu ai si tu, iar lumea toata este a Mea, deci este si a ta, omule. Tot ceea ce am facut, tot ceea ce am creat, ca fiu al meu tu vei face, tu vei crea mai departe. Iata ca ti-am dat toata iarba de pe Pamant, ti-am dat toti pestii din ape, toate pasarile din ceruri, toate vietuitoarele de pe intreaga intindere de pamant si dincolo de ea, si nu m-am oprit aici. Esti fiul meu, suflare din suflarea Mea, si ti-am dat miliardele de
ani lumina, ti-am pus la picioare pana si marginile Universului, pentru ca nimic sa nu-ti lipseasca in toata viata ta. Din Inaltul Meu, mi-am dorit sa fiu Tata, sa fiu Parinte, iar tu omule sa-mi fi fiul intre fii. Nu am asteptat ca tu sa-mi ceri ceva, copile, ci ti-am creat Universul si ti l-am dat cu tot ce este in el si-n afara lui si orice imi vei cere voi crea si-ti voi oferi. Oare cu ce-am gresit, omule, oare ce-am facut fiule, unde am facut rau copilul meu de infinitatea acestei lumi nu mai lumineaza cum lumina odata? Cum de lacrimile ochilor Mei nu se mai opresc? Am alergat cu bratele deschise de ti-am dat infinitul si nemurirea si nu ti-am cerut absolut nimic in schimb! Tu esti fiul meu si bucuria ta este leaganul existentei Mele. Pentru ce oare, pentru ce, omule, intunericul imi acopera ochii si prea-multele zgomote imi astupa urechile? Nu esti tu copilul meu, nu esti tu creatia mainilor Mele? Spune-mi ce sa-ti mai dau, spune-mi ce sa mai fac, pentru a ramane copilul meu? Pana si imparatia cerurilor Mele le-am intins pana la tine! De ce in adancul fiintei tale totul este rau? De ce mintea ta nutreste doar la rau, iar mainile tale lovesc in aproapele tau? Ale tale sunt toate universurile cu tot ce exista in ele, de ce aduci intunericul peste ele? De ce puterea care ti-am pus-o in madularele tale, in trupul tau, o folosesti doar pentru a face rau. Totul este al tau si va ramane al tau, omule. Pana si vanturile si vremile din locul tau, din casa ta, le-ai intors impotriva ta!!! Puterea cu care creezi este o putere a intunericului, este o putere a desfraului si a sfarsitului, nu asta este puterea creatiei mainilor Mele. Ai reusit omule sa rupi, sa desprinzi si sa arunci in intuneric toata frumusetea mainilor Mele si pentru ce: ca sa-ti chinui viata? Ca sa arati superioritate fratelui tau, ca sa-mi arati Mie ca esti un dumnezeu ca si Mine? Astea sunt motivele pentru care in scurgerea a mii de ani, de la firul ierbii pana dincolo de intinsele margini ale Terrei ai aruncat cu miliardele tale de pacate? Nici macar cerul de deasupra capului tau, in infinitatea lui de stele nu poate cuprinde intunericul inimii tale!!!

 

Sunt Tatal tau si nu pot interveni in lucrarile creatiei mainilor tale pentru ca as incalca legile vietii tale, dar iti spun mereu, inca de la inceputul inceputurilor ca pana si muscatura sarpelui se poate vindeca, totul este sa vrei sa-ti doresti asa ceva. Atunci cand ochii tai si gura ta se bucura cu bucurie mare de lucrarea mainilor tale, de ce ochii Mei sunt plini de lacrimi si gura Mea plina de intristare si dispret? Atunci cand Eu luminez si inseninez cerul, de ce tu omule aduci intunericul si noaptea cea intunecata, stiind ca nu poti vedea decat prin lumina? Iarba verde de altadata nu mai are culoarea ei, apa rece de baut nu mai are gustul ei, lumina de altadata nu mai are lumina ei si nimic altceva nu mai este cum a fost odata!!! Omule tu chiar nu poti vedea, tu chiar nu poti intelege, inima ta este chiar atat de rece si impietrita incat lumea in care traiesti doar tu o distrugi, doar tu o nimicesti? Imi pare rau ca te-am creat, inca de pe vremea lui Noe, dar esti totusi suflare din suflarea Mea, esti viata din viata Mea, esti omul din pamant si fiul Universurilor Mele…Tu esti mostenitorul intregilor creatii ale Mele… Nu mai strica lumea si cerul, nu mai lovi pe cel de langa tine, ci creaza sa fie bine, sa fie bucurie si pace, dragoste si adevar. Nu vezi ca atunci cand te lupti cu aproapele tau, de fapt te lupti cu tine si nu vezi ca razboiul pe care-l pornesti este un razboi doar al tau? Pentru ce sa-ti chinui sufletul si viata? Pentru ce sa arunci cu rau cand de fapt, omule, tu nu mai esti nici macar nemuritor? Nu intelegi ca sfarsit inseamna schimbare, nu intelegi ca “S-A TERMINAT” inseamna de fapt un nou inceput, iar un nou inceput inseamna o noua lumina…Pentru ce sa se sfarseasca ceea ce este deja, pentru ce sa se schimbe si sa termine ceea ce exista deja? Lumea din lume nu intelege, dar raul trebui oprit, intunericul inlocuit cu lumina, iar speranta nu va muri niciodata. Lupta pentru ceea ce este bine si drept si chiar daca sfarsitul te va imbratisa odata si-o data, grauntele ce l-ai semanat in timpul vietii tale, va da roade generatiilor viitoare. Tot ceea ce este rau va fi inlocuit cu ceea ce este bun si perfectiunea isi va face prezenta. Omule fi un om bun pana la capat si copacul vietii va triumfa in defavoarea copacului mortii…

3 comentarii:

  1. Andrei P.06:34

    Tare de tot aceasta descriere! Pacat ca oamenii sunt cum sunt si lumea este tot mai rea si nesatula...Pacat si de planeta asta ca ne mai poate tine la cat suntem de nenorociti...

    RăspundețiȘtergere
  2. VREAU SA INTREB PE CEI CARE AU FACUT ACEST SAIT DUMNESEU CIND A FACUT CERU SI PAMNTU SI PE OM SI PE FEMEIE SI CA SE VOR INMULTI SI CA OAMENI VOR SUFERI SI CA VOR FI BOGAT SI SARACI SI CA SE VOR OMORI ..DE CE A CREAT TOTUL SA FIE NUMA DESASTRU..EL STIA PRIMA DATA PINA SA CRESE TOTU????????EU DACA ERAM DUMNESEU NU CREAM PE OM SI FEMEIA DACA STIAM CE SE INTPLA IN SIU DE ASI.

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim22:32

    Nu Dumnezeu e de vina pentru ceea ce se intampla astazi " alfa si omega" ci omul! Daca omul era intelegator asculta de la inceput nu se mai intanpla ceea ce se intampla astazi dar intr-o zii totul se va schimba si dreptatea va venii din nou pe pamant

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...