Steaua magilor - a existat intr-adevar?

„ Iar daca s-a nascut Isus in Betleemul Iudeii, in zilele lui Irod regele, iata magii de la rasarit au venit in Ierusalim intreband: Unde este Regele Iudeilor, cel ce s-a nascut? Caci am vazut la rasarit steaua Lui si am venit sa ne inchinam Lui.” Acestea sunt cele doua versete cu care incepe al doilea capitol al Evangheliei lui Matei. Nu este pentru prima si nici ultima oara cand un eveniment important este pus in legatura cu un fenomen ceresc neobisnuit, cum ar fi aparitia brusca a unei stele, sau a unei comete, sau o eclipsa de soare etc. Dar celebra stea a „Celor trei crai de la rasarit”, mai mult ca oricare alta, a starnit interesul astronomilor, mai ales din ultimele patru veacuri, incepand cu Johannes Kepler, care inca din jurul anului 1600 era preocupat de a gasi o explicatie stiintifica pentru aparitia enigmatului astru.
Trebuie precizat ca expresia „crai” nu este adecvata, deoarece expresia crai inseamna regi, imparati sau printi ,iar aici avem de a face cu magi. Insusi textul „grecesc” al lui Matei foloseste expresia magos, avand in elina intelesul de „ghicitor”, „vrajitor”. La origine, magii erau preoti ai lui Zoroastru din Media si Persia antica, formand o casta puternica in perioada domniei ahemenzilor in anii 558-330 i.e.n. Magii erau astrologi, priceputi observatori ai miscarii astrelor si ai fenomenelor ceresti. Mai tarziu, termenul „mag” s-a extins, fiind folosit si in alte orase-cetati din rasarit: Asiria, Chaldeea, Babilon, desemnandu-i pe preotii diferitelor culte care din miscarea astrelor incercau sa prezica diferite evenimente ce urmau sa se produca, spre exemplu cum va fi recolta, sfarsitul unei domnii, rezultatul unei batalii etc.
Magii erau, asadar, astrologi, facand astfel ca nimic mai nefiresc sa se lase calauziti de o stea aparuta pe neasteptate si foarte stralucitoare, fenomen pe care l-au talmacit in felul lor. Nu este exclus ca acesti magi sa fi fost preoti ai mazdeismului, religie raspandita in Media si regiunile rasaritene inconjuratoare, intemeiata pe principiul dualist al binelui (Ormuzd) si raului (Ahriman) care continea in fasa mesianismul, adica asteptarea unui „mesia” care sa restabileasca pe pamant imparatia dreptatii. Este astazi in general admis ca mazdeismul, in forma sa mai veche (inca nedezvoltata de zoroastrism), a influentat unele texte din cartile prorocilor continute in Vechiul Testament.
In legatura cu steaua magica, primul gand ne duce la o cometa sau la o nova. Desi unele picturi de mari maestri ii prezinta pe magi calauziti de o stea cu coada (o cometa), aceasta ipoteza se cuvine eliminata de la inceput: stim astazi cu precizie care au fost cometele ce au putut fi observate in antichitate, pe de o parte datorita cunostintelor astronomice relativ avansate ale popoarelor din rasarit (babilonieni, chinezi) care au lasat insemnari, pe de alta parte datorita calculelor astronomilor mai noi. Poate ca era o nova atunci, una din acele stele variabile, a carei stralucire se intensifica brusc, pentru a reveni apoi treptat la stralucirea initiala? Totusi, nici aceasta ipoteza nu este pe deplin satisfacatoare din aceleasi pricini: avem informatii destul de precise despre aparitia unor nove in 134 i.e.n. si 123 si 173 e.n., tot asa cum avem informatii despre aparitia unor comete foarte stralucitoare in 44 si 17 i.e.n si in 66 e.n., dar despre un asemenea fenomen care sa fi avut loc in jurul anului 7 i.e.n. nu avem informatii decat din textele evanghelice.
Cea mai acceptata ipoteza de majoritatea cercetatorilor preocupati de aceasta problema, a fost emisa in anul 1606 de Johannes Kepler: „Steaua magilor” n-a fost de fapt o stea, ci aspectul pe care l-a luat pentru observatorul de pe Pamant (Asia Mica, Mesopotamia) tripla conjunctie a lui Jupiter si a lui Saturn in constelatia Pestilor. Este un fenomen destul de rar intalnit spre deosebire de conjuctiile simple ale acestor planete vizibile cu ochiul liber, care au loc la aproximativ fiecare 20 de ani, iar o tripla conjuctie se produce la intervale de sute de ani. Ultima tripla conjuctie a lui Jupiter si a lui Saturn a avut loc in constelatia Berbecului, fiind obesrvata in 1940-1941, din august pana in februarie. Ea a trezit interes numai in randul specialistilor de pe planeta noastra supusa in acei ani distrugerilor ultimului razboi mondial. Urmatoarea tripla conjunctie a lui Jupiter nu va fi vizibila decat pentru nepotii nostri, ea va avea loc in 2198. Ori, calculele ne arata ca in anii 860 si 7 i.e.n. au avut loc asemenea triple conjuctii in constelatia Pestilor. Asadar anul 7 i.e.n. daca luam in considerare erorile de calcul ale lui Dionisie cel Mic, precum si unele evenimente istorice: moartea lui Irod, uciderea pruncilor din Betleem s.a., ar putea fi socotit anul nasterii lui Isus.(Uciderea copiilor din Betleem este un fapt istoric: intr-o culegere de anecdote din timpul domniei lui August, autorul latin Macrobius, folosind numeroase citate din operele unor autori mai vechi, unele intre timp pierdute, arata ca imparatul se maniase auzind ca Irod – Herodes, contemporanul sau, poruncise uciderea copiilor sub doi ani).

Tableta de lut ars gasita in ruinele Babilonului, unde „steaua” a fost observata vreme de cinci ani, in cursul anului 7 i.e.n. ne-o confirma existenta sa; inscriptia cuneiforma, provenind de la scoala astronomica din Sippar, langa Babilon, anunta succint: „Jupiter si Saturn in zodia Pestilor”. Avem toate motivele sa credem ca magii, sau o parte din ei, veneau de la Babilon si ca au pornit la drum imediat dupa a doua maxima a conjunctiei, la inceputul lui octombrie, aceasta fiind perioada cea mai favorabila calatoriilor in acea regiune cu veri toride.
Calatoria de la Babilon la Ierusalim dureaza aproximativ o luna si jumatate. Suntem deci indreptatiti sa presupunem ca magii au sosit la Ierusalim in a doua jumatate a lui noiembrie si ca a treia conjunctie, cea de pe 4 septembrie, i-a prins aici. „si iata ca steaua pe care o vazusera la rasarit mergea inaintea lor… Si vazand ei steaua s-au bucurat cu bucurie foarte mare”. Cum Betleemul este la sud de Ierusalim, in cazul unei calatorii efectuate dupa-amiaza, „steaua” profetica, foarte stralucitoare la apropierea amurgului, trebuie sa fi dat intr-adevar impresia ca „mergea inaintea lor”.
Fireste, cele de mai sus sunt numai presupuneri, nu putem afirma cu certitudine ca lucrurile s-au desfasurat in felul acesta, ci doar ca s-ar fi putut desfasura astfel. Dar tripla conjunctie din anul 7 i.e.n. este o certitudine…


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...