Noi dezvaluiri ale Giulgiului din Torino

Vestitul Giulgiu din Torino care fara nici un fel de indoiala, astazi este cel mai contestat, studiat, cercetat cu raze X, examinat, venerat, hulit, testat, scanat si fotografiat vestigiu din lume si asta datorita faptului ca se presupune a fi apartinut lui Isus din Nazareth, mai exact a fost infasurat cu aceasta bucata de panza dupa ce a fost coborat de pe cruce si inmormantat. Acest Giulgiu din Torino a fost multa vreme venerat ca fiind obiectul descris in Biblie, in Evanghelia dupa Ioan, capitolul 20:6,7. Referindu-se la Petru, Ioan scrie: …a vazut giulgiurile puse jos, iar mahrama care fusese pe capul Lui, nu era pusa impreuna cu giulgiurile, ci infasurata la o parte, intr-un loc. Timp de peste 100 de ani, cercetatori, istorici si oameni de stiinta de tot felul, au incercat sa stabileasca daca aceasta bucata de panza pastrata intr-o catedrala din Torino, Italia, ar putea fi, cu adevarat, cea la care se face referire in Biblie. O incercare de a raspunde la aceasta intrebare a fost facuta in 1978, cand unui grup de oameni de stiinta americani li s-a acordat acces la Giulgiu timp de 5 zile intensiv. Timp de mai multi ani acest grup cunoscut ca Proiectul de Cercetare a Giulgiului din Torino sau pe scurt: STURP, format din oameni de stiinta din diferite domenii ca fizica, chimie, inginerie, medicina legala si multe altele au petrecut nu mai putin de 150.000 de ore studiind, testand si interpretand datele. Rezultatele pareau sa indice faptul ca Giulgiul ar putea fi o panza autentica de inmormantare din secolul I, de undeva din Palestina. Dar apoi in anul 1988, datarea cu Carbon 14 de catre trei laboratoare diferite, a oferit un rezultat cat se poate de diferit: Aceste date plaseaza Giulgiul, in mod clar in Evul mediu. Potrivit testelor de datare cu Carbon 14, Giulgiul ar fi luat fiinta undeva intre anii 1260 – 1390 d.CH. Totusi trebuie subliniat ca faptul ca datarea mostrei din Giulgiu in 1988 a fost deopotriva controversata si foarte contestata de experti din mai multe domenii la acea vreme. Congresul International „Sindone 2000” din Orvieto, Italia unde au participat autorii M.S. Benford si Joseph Marino, au sustinut ideea ca un petic invizibil din secolul XVI din mostra prelevata din Giulgiul din Torino a denaturat datarea cu Carbon 14 facuta in 1988. Ideea lor era sustinuta de ceea ce parea a fi o cercetare istorica amanuntita, dar intreaga idee a fost imediat respinsa ca fiind tehnic imposibila. In acest moment, un alt om de stiinta din echipa STURP originala, a devenit interesat. Ca si altii care au examinat indeaproape Giulgiul, era si el foarte sceptic privind ideea reteserii panzei. Raymond Rogers s-a apucat sa cerceteze daca analiza stiintifica ar putea rezolva problema odata pentru totdeauna. Roger a obtinut monstre ale Giulgiului din zona imediat apropiata celei din care se prelevasera mostrele folosite in datarea cu carbon. Acestea i-au fost puse la dispozitie de chiar cel care le prelevase atunci, Gilbret Raes. Intr-un interviu acordat la Simpozionul „Dallas 2005” despre Giulgiu, Rogers a declarat: „Aceasta este ultima picatura. Am mostre care pot umple golurile. Am luat mostrele de la Raes si cateva mostre din Giulgiu si m-am apucat din nou de lucru si in mai putin de o ora am stiut ca monstrele de la Raes sunt complet diferite in compozitia chimica fata de partea principala a Giulgiului. Dar ceea ce m-a socat cel mai mult a fost cand ma uitam la firele de la Raes am gasit unul care era o inadire cap la cap si asta este exact „reteserea invizibila” despre care vorbeau Benford si Joseph Marino.” Astfel se poate presupune cu o oarecare siguranta stiintifica ca Giulgiul este o tesatura autentica din secolul I chiar daca unii oameni de stiinta vor continua sa nu fie de acord. Intre timp un grup de specialisti in stiinta digitala din Amsterdam si-au canalizat cercetarile pe un alt set de date provenite de la Giulgiu: in Giulgiu este codificata informatia holografica intr-un tipar de interferenta si cel mai probabil contine si mai multe informatii. Papa Ioan Paul al II-lea a declarat ca nu intra in sarcina bisericii, ci a istoricilor si a oamenilor de stiinta sa stabileasca daca Giulgiul este sau nu autentic. Pentru un numar semnificativ de cercetatori, macar o parte din raspunsuri pot fi gasite intr-o catedrala din Oviedo, Spania. S-au facut tot felul de speculatii priviind pozitia panzelor si cum le-au vazut ucenicii lui Isus, dar asta nu este neaparat important, deoarece textul grecesc original al Bibliei este foarte clar in privinta asta: „Dar celalalt ucenic a alergat mai iute decat Petru si a ajuns el intai la mormant; si plecandu-se, a vazut giulgiurile acolo. Dupa dansul a venit si Simon Petru si a intrat in mormant si a vazut giulgiurile jos si mahrama ce fusese pe capul Lui, nu era la un loc cu giulgiurile, ci deosebit, fiind impaturita intr-un loc.” Acum, oare se potriveste mahrama care exista in Spania cu Giulgiul din Torino, Italia? Cercetarile intreprinse pe Mahrama (Sudarium), sustin de fapt rezultatele cercetatorilor Giulgiului. De exemplu, tehnici moderne de investigare permit ca petele de sange de pe Mahrama din Spania sa fi suprapuse pe cele de pe Giulgiul din Italia. Petele coincid in cele trei feluri principale: mai intai grupa sangvina: AB, in al doilea rand, pete care corespund partii din spate a capului, provin de la sangele curs in timpul vietii. Exista foarte multe pete mici cauzate de un obiect ascutit, care a patruns in piele. Prin suprapunerea celor doua imagini ale panzelor, petele de sange, forma lor exacta, coincide exact, lucru care conduce la o alta concluzie medicala: aceste doua panze au fost folosite pe acelasi trup. Acum, daca a acoperit acelasi trup ca si Giulgiul din Torino, in mod evident, Giulgiul este macar la fel de vechi ca si Mahrama. Dar dand la o parte asemanarile evidente, exista o diferenta foarte importanta: spre deosebire de istoria Giulgiului, istoria Mahramei este necontestata. Intr-o analiza criminalistica moderna prezentata de Dr. Robert Bucklin, fost medic legist in Medicina Legala Patologica, zona Los Angeles este familiarizat cu indiciile unei morti violente, afirmand urmatoarele la investigarea Giulgiului din Torino: „ Pe acest Giulgiu se afla trupul unui barbat de tip caucazian, inalt de 1,80 m, cantarind cam 77 kg. Pe cap sunt siroaie de sange de la numeroase rani, impunsaturi prezente in fata, spate si in crestetul capului. Exista o umflatura pe unul din obraji compatibila cu o lovitura. Incheietura maiini drepte este acoperita de mana stanga, insa exista o rana de la o impunsatura in incheietura stanga compatibila cu o leziune de crucificare. Portretul clasic, artistic si legendar al cuielor batute in palma este incorect, deoarece structurile palmei sunt prea fragile ca sa poata sustine greutatea unui barbat de marimea asta, fara a fi sfasiate. Suvoaie de sange ce curg pe ambele brate pornind din zona incheieturii sunt controlate de forta gravitationala. Deci sangele a curs spre coate, bratele fiind ridicate si intinse. Pe spate sunt peste 100 de leziuni care par a fi urme de lovituri de bici. Istoricii au indicat faptul ca romanii foloseau biciul numit „flagrum”. Acest instrument avea 2 sau 3 curele, avand impletite bucati de metal sau de os care aratau ca niste haltere mici. Pe partea din fata a trupului se gaseste o pata mare de sange rezultata din strapungerea pieptului cu un instrument ca o lance sau sulita. Aceasta arma a strapuns cavitatea toracica, prin cavitatile pleurale, in inima. Mai tarziu dupa ce trupul a fost coborat de pe cruce si intors, sangele a picurat din rana de la piept si s-a adunat in mici balti de-a lungul spatelui. Unul din genunchi prezinta o julitura, provenita de la o cadere. In sfarsit, o tepusa a fost infipta prin ambele calcaie, iar sangele s-a scurs din acea zona si a patat panza. Dovezile unui barbat biciuit, care a fost crucificat si a murit de sufocare posturala si insuficienta cardio-pulmonara sunt cat se poate de clare." Toate dovezile, cu exceptia foarte discreditatei datari cu carbon, confera Giulgiului din Torino o revendicare categorica a autenticitatii. Kevin Moran, de profesie inginer optical, spune ca imaginea de pe Giulgiu este alcatuita din fibre microscopice care sunt de 10 ori mai mici decat un fir de par uman, iar elementele pozei sunt, de fapt, distribuite la intamplare ca punctele dintr-o fotografie din ziar sau revista. Ca sa se obtina acest lucru, ar fi nevoie de un laser atomic incredibil de precis. Asemenea tehnologie nu exista. Potrivit publicatiilor oficiale ale descoperirilor facute de echipa stiintifica STURP privind imaginea de pe Giulgiu, imaginea in sine a fost creata de un fenomen (inca neidentificat) sau de un eveniment capital, care a cauzat degradarea rapida a celulozei (imbatranirea) fibrelor de tesatura, adica o deshidratare si oxidare accelerata a fibrilelor din varful fibrelor de celuloza ale Giulgiului, astfel creand o imagine de sepia sau de culoarea paiului asemanatoare cu cea a unei arsuri surpeficiale. Cu alte cuvinte, imaginea a fost cauzata de Ceva, nimeni nu stie de ce anume, care a afectat doar varfurile fibrilelor care alcatuiesc fibrele, care la randul lor alcatuiesc tesatura. Mai sunt si alte anomalii frapante. De exemplu: se stie de mult ca pe langa detaliu explicit al imaginii trupului, mai sunt si alte imaginii care au fost cumva transmise pe panza, mai precis imaginea unor flori. Alan D. Whanger a observat ca sunt urme de flori pe Giulgiu inca din anul 1985. Studiindu-le a aflat ca erau un numar mare de flori si cautand in Atlasul Botanic al Israelului a incercat sa identifice aceste flori. Cu toate ca le identificase pana la urma, a dorit sa obtina si o confirmare. Asa ca a plecat intr-o calatorie in Israel in anul 1995 si acolo l-a contactat pe profesorul Avinoam Danin, autoritatea mondiala in ce priveste florile din Israel si i-a dus cateva fotografii cu florile care a cofirmat faptul ca erau flori din Ierusalim. Odata ce s-a descoperit ca mai erau si alte imagini pe Giulgiu, Dr. Whanger a cercetat si mai amanuntit si a descoperit monede mici pe fiecare ochi. Ce semnificatie putea a avea acest lucru? In cartea sa „Giulgiul din Torino, aventura si descoperire”, Dr.Whanger atrage atentia ca nu sunt doar acolo, ci prezinta indicii clare si profunde privind data si originea imaginii. Aceste monede erau „banutii vaduvei” batuti de Pilat din Pont in anii 29 d.CH. pana in 33 d.CH. Se putea identifica imaginea lor si, deci, moneda exacta si, astfel se stia originea si data, adica ca au fost batute in 29 d.CH. Acest lucru plaseaza Giulgiul in secolul I, de asemenea il localizeaza in Israel de vreme ce aceste monede sunt echivalentul „banutilor vaduvei” sau a unui codrant al vremii si, deci nu circulau nici in afara Israelului, nici mult dupa domnia lui Tiberiu Cezar, caruia ii erau dedicate. Dar cum s-a putut crea o imagine care sa contina atatea informatii? Sunt unii care cred ca imaginea s-a putut forma numai prin expozia unei radiatii anume. Ramane simplu fapt ca nimic asemanator imaginii Giulgiului nu s-a gasit vreodata. Dame Isabel Piczek, fizician – fizica particulelor, crede ca Giulgiul a condus stiinta in pragul unei intelegeri complet noi a fizicii. In timp ce se ocupa de pozitia trupului in interiorul panzei, a descoperit una dintre acele proprietati misterioase care nu sunt posibile si, totusi, care cumva exista: o faza interioara, care imparte transportul imaginii in doua actiuni si forte separate ermetic, si in acelasi timp simultane, determinand Giulgiul sa fie perfect intins si paralel in ambele parti, creand un adevarat orizont de eveniment. In teoria relativitatii generale s-a descoperit ca exista anumite lucruri numite gauri negre. Suprafata unei gauri negre este numita orizont de eveniment, si se numeste asa deoarece chiar la suprafata, legile fizicii par a-si schimba caracterul in mod drastic. Cand privesti imaginea Giulgiului, cele doua trupuri unul langa celalalt, ai senzatia ca este o imagine plata, insa daca creezi spre exemplu un obiect tridimensional, realizezi ca exista un element separator ciudat, o interfata de unde imaginea este proiectata sus si imaginea este proiectata jos. Muschii corpului nu sunt deloc striviti de piatra mormantului, sunt perfecti. Asta inseamna ca trupul pluteste intre cele doua fasii ale Giulgiului. Ce inseamna asta? Ca nu exista gravitatie absolut deloc. Alte lucruri ciudate descoperite sunt ca imaginea nu este deloc distorsionata. Daca va imaginati ca panza a fost incretita, stransa, infasurata in jurul corpului si dintr-o data apare o imagine perfecta, ceea ce este imposibil daca Giulgiul nu ar fi fost perfect intins, rigid. Lumea crede ca mormantul semnifica moartea. Chiar deloc, din contra, Giulgiul si mormantul semnifica un inceput de necrezut pentru ca in profunzimea orizontului de eveniment prabusit exista ceea ce stiinta cunoaste ca „singularitate”. Aceasta este exact ceea ce a creat Universul in timpul „Big – Bang-ului”. O alta descoperire a Dr. Petrus Soons, bazandu-se pe negativele pozelor facute in 1931 de catre Giussepe Enrie, a descoperit ca aceste negative contin informatie tridimensionala a Giulgiului din Torino. El a dus aceste negative in Olanda si in colaborare cu Laboratorul Holografic Olandez le-a digitalizat. Acum daca un profesionist priveste la negative, poate aprecia prin estimare ca ar contine 2-300 de MB. In urma testelor s-a ajuns de fapt la concluzia ca majoritatea negativelor contineau informatie de pana la 1 GB, ceea ce inseamna de patru ori cantitatea de informatie care se estimase. Cu toate acestea, cel mai emotionant lucru descoperit in imaginile 3D, a fost descoperirea sub barba, la gat a unui cerc ce are forma asemanatoare unei amulete ce a fost pusa acolo. La o analiza mai atenta se puteau identifica 3 litere apartinand limbilor aramaica sau ebraica. Aceste litere sunt: A B A – alef bet alef, adica formeaza cuvantul TATA. Acest cuvant descoperit pentru multi au intelesul de „Fiul lui Dumnezeu”, „Fiul Tatalui” sau „Fiul celui Sfant”. Deci, e ca si cum s-ar spune ca aceasta amuleta a fost pusa acolo de catre apostoli, marturisind astfel ca: „Aici se afla Fiul lui Dumnezeu”. Cu toate aceste dovezi, mai ramane sa ne punem intrebarea logica: Este Giulgiul din Torino, de fapt, o dovada fizica si stiintifica a realitatii invierii lui Isus?

10 comentarii:

  1. Anonim11:30

    Articolul asta m-a uimit foarte mult,dar eu vas sfatui sal consultati pe einstein(dar a murit) sau pe stephen hawking si dupa aia veniti cu prostiile astea-auzi gauri negre-sunteti penibili,voi credeti ca existam intr-o relaitate de SF!!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonim11:37

    eu am vazut documetarul de la National geographic si adevarat e ca nu a fost nicio gaura neagra sau o interventie divina,corpul find transpirat,cu ceva sange,datorita racoarei mormantului si temperaturii crescute in giulgiu au realizat impimarea corpului-gata,fara nicio interventie divina sau o lege fizica
    iar Isus nici nu a murit,ci a fost in coma 3 zile

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim11:42

    flori,monede,medalion,giulgiu si marama,o pestera unde sa fie inmormantat-dar ce era Isus,era nobil,print,ceva asa,un fel de om al templului ca sa fie inmormatat astfel.in mod normal crucificatii nu erau inmormantati,ci aruncati in gropi de catre soldatii romani si mancati de caini sau pasari.iosif din arimateea ar fi riscat inchisoarea pe viata daca inmormanta un crucificat
    iar aloeea si smirna nu sunt elemente funebre de imbalsamare ,ci de tratament al ranilor grave
    e ceva necurat la mijloc cu invierea asta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anonim15:03

      BV MI-A PLACUT ASTA

      Ștergere
  4. Dragilor, daca niciacest comentariu nu apare, o sa ma conving acum ca intentia administratorilor acestui blog este aceea de a darama, nicidecum de a construi. Este usor sa sustii idei daca nu accepti argumentele. Asta am postat eu pana acum: argumente clare, reale, sustinute.
    Deci?
    Oricum, ceea ce voiam sa spun acum este faptul ca este cazul sa includeti cel putin LOGICA atunci cand comentati un material.
    1.Daca Iisus ar fi fost in coma, cum si-ar fi revenit avand plamanii perforati? Stii tu ceva medicina suplimentara care esplica?
    2.Daca ar fi fost in coma, cum ar fi iesit din giulgiu fara ajutor? Ai idee in ce fel erau infasurate trupurile inmormantate?
    3.Iisus nu ducea lipsa de bani, desi nu avea mare nevoie de ei, caci in jurul lui erau si oameni instariti care aveau grija de acest aspect. In plus, banutii despre care se vorbeste erau de o valoare foarte mica (citeste pilda in care s evorbeste despre banutii vaduvei).
    5.Florile despre care se vorbeste nu sunt flori crescute in sera (sic!), nici cumparate de la nu stiu ce florie de fite din vremea noastra. Erau pur si sipmplu flori pe care oricine le putea procura.\
    6.Lui Iisus, ca oricarui rastignit, i s-a oferit sa I se dea acest amestec de aloe cu smirna. Acesta era obiceiul, printre altele, pentru ca inevitabilele gangrene sa nu se dezvolte in molime ...
    7.Iosif din Arimateea nu risca asa de mutl, dat fiind faptul ca el oricum a renuntat la functiile sale, devenind ucenic, iar persecutiile impotriva iudeilor inca nu incepusera.
    Maria

    RăspundețiȘtergere
  5. Anonim06:33

    Interesant articolul, dar este mult prea mult pentru a accepta un simplu om din zilele noastre. Am inteles ca acest articol este o prelucrare a filmului documentar la care faceti trimitere!

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonim16:58

    Isus, a murit si a inviat a treia zi! Acest ADEVAR nu va fi nicioadata inteles cu mintea de omul modern, ci trebuie privit si analizat cu inima! Unii oameni au nevoie de dovezi, giulgiu sau eu mai stiu ce, ca sa creada in Isus! Eu nu mai am nevoie de nimic, ci am deplina convingere ca Isus a inviat, este Dumnezeu-Fiul(parte din Sfanta Treime) si va veni curand sa faca DREPTATE!

    RăspundețiȘtergere
  7. Anonim16:58

    Isus, a murit si a inviat a treia zi! Acest ADEVAR nu va fi nicioadata inteles cu mintea de omul modern, ci trebuie privit si analizat cu inima! Unii oameni au nevoie de dovezi, giulgiu sau eu mai stiu ce, ca sa creada in Isus! Eu nu mai am nevoie de nimic, ci am deplina convingere ca Isus a inviat, este Dumnezeu-Fiul(parte din Sfanta Treime) si va veni curand sa faca DREPTATE!

    RăspundețiȘtergere
  8. Anonim18:57

    totul este o minciuna pentru caci incearca dar as face reclama

    RăspundețiȘtergere
  9. Anonim13:47

    Giulgiul din Torino este cu siguranta un fals !

    Uite de ce :

    http://d1vezy1iv2ypkg.cloudfront.net/wp-content/uploads/2012/07/577192_469219026440186_846854628_n.jpg

    Aceste carti de joc ne arata pe fata faptul ca totul este planuit dinainte . Acum priviti asta :

    http://s.ecrater.com/stores/25172/4b645e72e4192_25172n.jpg

    Isus exista, dar gilgiul e un fals !

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...