aud." (Deuteronomul 1:17)Citeste mai mult!
Vechea intrebare milenara "EXISTA DUMNEZEU?" Isi va gasi probabil raspunsul pe acest site? - Pentru o mai buna vizualizare folositi Internet Explorer
aud." (Deuteronomul 1:17) Atunci cand lumea isi urmeaza vesnicul ei curs al vietii printr-un sistem al ei, printr-o vesnica mare cu ale ei valuri murdare, valuri patate cu zeci si zeci de
miliarde de pacate…Atunci cand omului i se observa diferenta intre oameni, ea este atat de evidenta incat in toata splendoarea lui de altadata, un calator cu sau fara putere, cu sau fara avere, un simplu calator intr-o viata trecatoare nu poate simti, nu poate vedea ca-n lupta supravietuirii spre vesnica mantuire este o cale atat de lunga incat nu mai concepe ca dincolo de ea, in trecerea sutelor de greutati ale vietii, drumul aproape ca s-a sfarsit si odihna poate fi linistitoare. Oameni buni, bine ati venit in lumea celor de dincolo, in lumea fortelor intunecate ale intregii lumi
O fiinta umana, inzestrata cu o multitudine de sentimente, dornica mereu de consum si de putere, fiind capabila de absolut orice distrugere, de orice fapta, buna sau rea – nu are importanta metoda, important este sa poata sa-si atinga scopul, indiferent de cat de mari sunt pagubele. Astfel a evoluat si totusi inca primitiv in marea lui gandire evoluata. Supravietuirea este inca o lupta cu viata, iar individul ca parte a societatii nu reprezinta nimic mai mult decat o unealta a exercitarii marilor puteri. Forma evoluata de pura libertate si pura egalitate intre semeni, in ciuda scurgerii atator milenii, nu a existat sin u exista nici acum. Alinarea suferintelor este asteptata de multi ani, dar aparitia ei este preconizata printr-un dezastru nemaivazut si
niciodata. Big Bang-Big Bang, strop cu strop, picatura cu picatura, cele doua capete ale clepsidrei se intorc mereu, iar Dumnezeul timpului meu este inlocuit cu Dumnezeul timpului tau. Big Bang-Big Bang. Slavit fie Domnul.
este consultata in zilele noastre in dezbateri publice, in privinta drepturilor homosexualilor, avort, chiar si cand se merge la razboi cu alte tari, si chiar si in organizarea si conducerea societatii. Cu toate aceasta Biblia ramane cartea cu cea mai mare putere de influenta asupra oamenilor, deoarece ea dezvaluie prezenta lui Dumnezeu de-a lungul istoriei umanitatii. In aceasta a doua parte a acestui articol doresc sa ma opresc mai mult asupra Noului Testament din Biblie, prezentand o importanta mai mare in primul rand pentru aparitia Fiului lui Dumnezeu printre oameni si a modului corect cum s-au desfasurat evenimentele din acele timpuri, dar inainte de toate trebuie sa readuc aminte de felul cum Noul Testament a intrat in posesia civilizatiei moderne. Cartile Noului Testament au fost scrise toate in greaca, in primul secol al erei noastre. Au fost scrise de catre crestinii care vorbeau limba greaca ce doreau sa pastreze si sa imparta parerile lor si cu ceilalti confrati de-ai lor despre Isus, despre modurile de comportament, despre credinta lor, etc. Astfel ca un autor cum a fost Marcu, cel care a scris
prima evanghelie, si care se presupune ca ar fi trait la Roma, felul cum era cartea Evanghelia dupa Marcu transmisa mai departe (neexistand in acea epoca xeroxuri, redactare pe calculator sau fisiere PDF, neexistand nici macar hartie de carbon), era transmisa din mana in mana si transcrisa tot manual de un crestin, apoi un alt crestin obtine copia celui dintai si o copia manual si el, oferind-o mai departe celui de-al treilea si tot asa mai departe. Problema este ca in lumea veche, in acea perioada a Imperiului Roman, cel mai probabil ca 90% din populatie era analfabeta (nu stiau sa scrie si sa citeasca), nu oricine putea sa faca o copie, iar majoritatea celor care stiau sa scrie nu o faceau prea bine.
nimic pentru ca le era teama. Punct. Aici se termina Evanghelia dupa Marcu. Si te gandesti cum de se poate termina asa !!! Le-a fost spus sa-i anunte pe discipoli, dar nu spun nimanui ! Discipolii nu mai afla ? Nu mai merg in Galilea ? Nu-l mai vad pe Isus ? Cum se poate sfarsi asa ? Exact asta a fost reactia scribilor. Au ajuns la final si au spus cum de se poate termina asa! Scribii au decis ca nu se poate termina acolo si au adaugat inca 12 versete. In Bibliile de azi veti gasi acele 12 versete adaugate dupa Cap.16, versetul 8 si deseori vor fi in paranteze duble, pentru ca traducatorii vor scrie la subsol ca versetele n-au fost initial acolo ci au fost adaugate de scribi mai tarziu. Stim ca au fost adaugate mai tarziu pentru ca nu apar in manuscrisele timpurii, iar stilul este diferit de cel al restului Evangheliei dupa Marcu si exista inconsistente intre acest final si versetele de dinainte. Aceasta este clar o adaugare la Evanghelia dupa Marcu.
ta de insusi Dumnezeu intregii omeniri pentru ca omul sa cunoasca pe Dumnezeu, este Cartea care, dupa cum afirma crestinii, este insusi „CUVANTUL LUI DUMNEZEU”. Biblia este unica, este deosebita de toate celelalte carti in urmatoarele privinte: a) Este scrisa intr-un interval de timp de 1500 de ani; b) Este scrisa de catre 40 de scriitori diferiti, provenind din toate paturile sociale: regi, tarani, filozofi, pescari, poeti, politicieni, carturari, etc. Spre exemplu: Moise – lider politic, educat in universitatile Egiptului, Petru – pescar, Amos – cioban, Iosua – general de armata, Neemia – paharnic, Daniel – prim-ministru, Luca – medic, Solomon – rege, Matei – vames, Pavel – rabin, etc. c) Scrisa in timpuri diferite: David scrie in vremuri de razboi, Solomon in timp de pace. d) Scrisa in diferite stari sufletesti: unii au scris de pe culmile bucuriei, altii din adancul necazului si al disperarii. e) Scrisa pe tr
ei continente: Asia, Africa si Europa. f) Scrisa in trei limbi diferite: ebraica – a fost limba Vechiului Testament. In 2Imparati 18:26-28 este numita „limba lui Iuda”, in Isaia 19:18 „limba Canaanului”; a fost scrisa in aramaica – a fost „limba comuna” a Orientului Apropiat pana in vremea lui Alexandru cel Mare (sec. VI – IV i.CH.); a fost scrisa in greaca – limba Noului Testament – a fost limba internationala pe vremea lui Isus. g) A fost scrisa in timpul a peste 60 de generatii. h) A fost scrisa in locuri diferite – exemplu: Moise scrie in pustie, Ieremia scrie in temnita, Daniel – pe coasta unui deal si intr-un palat, Pavel – intre zidurile inchisorii, Luca – in timp ce calatorea, Ioan – exilat pe insula Patmos si altii, in conditii aspre ale expeditiilor militare. i) Subiectul ei include sute de probleme controversate. Un subiect controversat este un subiect care va determina opinii contradictorii atunci cand este mentionat sau discutat. Exista o singura istorie in desfasurare: „Rascumpararea omului din pacat de catre Dumnezeu.” Oricum, in ansamblul ei, nu exista nici o carte care sa se apropie sau macar sa inceapa sa se compare cu circulatia Bibliei. Prima publicare importanta a Scripturii a fost traducerea Vulgata. A fost tiparita la tipografia Gutemberg. Insa cu toate acestea, criticul are dreptate: (afirmatia care urmeaza apartine unui crestin pe nume Josh McDowell care a scris-o in cartea sa”) ACEA
STA NU DOVEDESTE FAPTUL CA BIBLIA ESTE CUVANTUL LUI DUMNEZEU, aceasta dovedeste insa ca Biblia este unica. Se spune ca a fost scrisa pe materiale perisabile, a trebuit sa fie copiata si recopiata timp de sute de ani inainte de inventarea tiparului; cu toate acestea, crestinismul din zilele noastre sustine ca existenta, stilul si corectitudinea ei nu au fost diminuate. Evreii au pastrat aceste manuscrise ale Bibliei asa cum nici un alt manuscris n-a fost pastrat vreodata. Folosind sistemul lor: massora (parva, magna si finalis) pastrau evidenta fiecarei litere, silabe, cuvant si paragraf. Exista in cadrul culturii lor o grupare speciala de barbati: carturari, cunoscatori ai legii, masorecti) a caror singura da
torie era sa pastreze si sa transmita aceste documente cu fidelitate practic perfecta. Exista in prezent mai mult de 5.300 de manuscrise in greaca ale Noului Testament. Adaugam peste 10.000 de exemplare in latina Vulgata si cel putin 9.300 ale altor versiuni timpurii si avem mai mult de 24.000 de copii manuscrise ale unor portiuni din Noul Testament, cel putin asa sustine intreg crestinismul. Practic, Biblia este de nezdruncinat in autenticitatea ei. Chiar se spune ca: „Daca cineva ignora Biblia ca nefiind vrednica de incredere, atunci va trebui sa ignore pe baza aceluiasi motiv aproape intreaga literatura a antichitatii, mai ales la cat de multe dovezi exista in favoarea autenticitatii ei.” Cu toate acestea, stiind ca Biblia este la fel de autentica ca si la prima ei aparitie, totusi in interiorul ei se gasesc foarte multe contraziceri, ceea ce pune sub semnul intrebarii faptul daca ea este insuflata de Dumnezeu sau este ea Cuvantul lui Dumnezeu? Chiar din cauza acestor contradictii, dupa cum se stie, lectura Bibliei in Evul Mediu in afara membrilor clerului, a fost strict interzisa, sub amenintarea unor pedepse aspre. Mai jos voi arata cateva contraziceri biblice: 1) O contraz
icere destul de dura este aceea a sclavilor din Vechiul Testament care suna asa (Exodul 21:2-6): „Daca vei cumpara un rob evreu, sa slujeasca sase ani ca rob; dar in al saptelea sa iasa slobod; fara sa plateasca nimic ca despagubire. Daca a intrat singur, sa iasa singur; daca era insurat, sa iasa si nevasta-sa impreuna cu el. Daca stapanul lui i-a dat o nevasta, si a avut fii si fiice cu ea, nevasta si copiii sa fie ai stapanului lui, iar el sa iasa singur. Daca robul va zice: „Eu iubesc pe stapanul meu, pe nevasta-mea si copiii mei, si nu vreau sa ies slobod”, atunci stapanul lui sa-l duca inaintea lui Dumnezeu, sa-l apropie de usa sau de stalpul usii, si stapanul lui sa-i gaureasca urechea cu o sula, si robul sa ramana pentru totdeauna in slujba lui.” Ce credeti despre aceste versuri din Biblie? Pe mine m-au lasat foarte uimit! Cum este posibil, ca Biblia sa accepte sclavagismul? Cum este posibil ca Biblia sa nu fi abolit sclavagismul !!!
Chiar va rog, pentru cei dintre voi, care puteti sa aduceti explicatii logice, dar fara exprimari vulgare, sunteti invitati sa trimite-ti comentarile la versete si la acest articol. 2) A doua porunca din Decalog ( Exodul 20:4-5) suna asa: „Sa nu-ti faci chip cioplit, nici vreo infatisare a lucrurilor cari sunt sus in ceruri, sau jos pe pamant, sau in apele mai de jos decat pamantul. Sa nu te inchini inaintea lor, si sa nu le slujesti;…” Aceasta fiind una dintre cele 10 porunci date de insusi Dumnezeu si scrise pe tablele lui Moise! Intrebarea: De ce ne inchinam la icoane (ma refer la ortodoxi). Vad aici o contrazicere a bisericii. Oare ce ar raspunde un preot la aceasta intrebare? Unii ar spune ca de fapt noi nu ne inchinam la imaginea propriu-zisa, ci la ceea ce reprezinta ea. Atunci, de ce mai avem nevoie de icoane? Uitati-va la musulmani, si ei se roaga la Dumnezeu, la Allah, dar in moschee nu au icoane. Iar crestin
ii, oare cresc mai mult in ochii lui Dumnezeu, daca merg la biserica si i-au la rand icoanele si le saruta? 3) Atunci cand Dumnezeu a creat Universul, chiar inca de la inceput, in Biblie apare o contrazicere foarte mare, avand in vedere legile universale cu care noi suntem deja obisnuiti. Spre exemplu istoria creatiei incepe: La inceput, Dumnezeu a facut cerurile si pamantul (Geneza 1:1). Cu alte cuvinte era Pamantul, sa zicem in mijlocul spatiului! Ceea ce este interesant este ca in primele trei zile, Dumnezeu creaza Pamantul (Geneza 1:2), lumina (Geneza 1:3), intinderea de ape (Geneza 1:6), verdeata, iarba cu samanta, pomii roditori (Geneza 1:11), iar tocmai in ziua a patra Dumnezeu creaza Soarele, Luna si Stelele (Geneza 1:14-19). Deci, noi acum ar trebui sa credem ca Pamantul statea pe loc timp de trei zile, iar tocmai apoi a inceput sa se invarta in jurul Soarelui care a aparut a patra zi, desi Pamantul era deja cu iarba, samanta, pomi fructiferi… De aici si-a luat si biserica ideea cum ca Pamantul se afla in Centrul Universului si restul se invarte in juru
e de ani ar insemna aceasta zi. In versetul trei din Geneza 1:3, totusi lumina a fost creata inaintea Soarelui, iar versetele Geneza 1:14,18, descrie acesti luminatori ai zilei: Soarele ziua si Luna si stelele noaptea. Pana in anul 1.600, oamenii credeau ca Luna si Soarele nu sunt decat niste reprezentanti ai zilei si ai noptii. Nu ei lumineaza ziua si noaptea, ei sunt niste reprezentanti pusi acolo sa stim cand este ziua si cand este noapte. Cum explicati asa ceva? Cum poate Pamantul sa existe inaintea Soarelui si cu iarba, samanta si pomi fructiferi, cand se stie foarte bine astazi ca ce mentine viata pe Pamant este Soarele care da lumina si caldura? 4) Dupa nasterea lui Cain si Abel, in Biblie apar asa numitele genealogii, arbori genealogici (Geneza 5:1-32) de la Adam la Noe, apoi mai apare in Noul Testament de la Avram la Isus si astfel s-a calculat cand a creat Dumnezeu Pamantul, tinand cont si de anii cat au trait acesti oameni care sunt scrisi in Biblie, si astfel a ajuns biserica sa zica ca Pamantul are 6.000 de ani. Acum, daca Pamantul are 6.000 de ani, oa
menii nu ar putea sa vada in zilele noastre, o stea, o galaxie sau o nebuloasa mai departe de 6.000 de ani. Tot ceea ce se vede dincolo de o distanta de 6.000 de ani ar trebui sa nu existe, si totusi cea mai indepartata lumina care se poate vedea si exista chiar si poze facute de telescopul Hobble, se afla la o departare de 13 miliarde de ani lumina, sa nu mai vorbesc de stelele care se afla mai aproape de 13 miliarde de ani lumina!!! Cum se poate intelege varsta Universului care se presupune ca este de 13,7 miliarde de ani, cu povestea Creatiei din Biblie? Poate cineva dintre voi sa-mi explice ca mie unul imi este imposibil sa cred ca Pamantul are 6.000 de ani! 5) In Geneza 1:30, Dumnezeu le-a dat ca hrana tuturor animalelor, toata iarba verde. Cu alte cuvinte leul cu coltii lui, mananca iarba! Tigrul la fel, tantarul la fel, toate se hranesc cu iarba!!! Nu vad cum felinele ar putea manca iarba, pentru ca nu au dintii facuti ca sa rumege si nici sistemul digestiv nu este bun pentru iarba asa multa… Cum poate sa se scrie asa ceva in Biblie? Totusi s
a continuam si cu alte contradictii: 6) Citim in Leviticul 11:13 – „Iata dintre PASARI, cele pe care le veti privi ca o uraciune, si din care sa nu mancati: vulturul, gripsorul si vulturul de mare;” iar la Leviticul 11:19 apar urmatoarele pasari: „barza, baltanul, si ce este din neamul lui, pupaza si liliacul.” Liliacul intr-adevar zboara, dar NU este PASARE. Criteriile pentru a fi mamifer (de exemplu: oamenii sunt mamifere) si ceea ce distinge mamiferul de pasare: mamiferele au coloana vertebrala, se incalzesc propriu, nu la soare ca reptilele, mamiferele au par, nu ca pasarile: pene, mamifere au dinti nu ca pasarile, mamiferele nasc pe cale naturala nu ca pasarile care depun oua… Deci oamenii cat si liliacul su
nt mamifere, iar liliacul nu este in nici un caz PASARE. Sa continuam cu contradictiile: 7) In cartea 2Samuel 24:1, avem urmatorul verset: „Domnul S-a aprins de manie din nou impotriva lui Israel; si a starnit pe David impotriva lor, zicand: „Du-te si fa numaratoarea lui Israel si a lui Iuda”, apoi daca citim in 1Cronici 21:1 – „Satana s-a sculat impotriva lui Israel si a atatat pe David sa faca numaratoarea lui Israel.” Acum daca va ganditi ca sunt doua intamplari diferite, sa stiti ca nu sunt, pentru ca daca se verifica spre exemplu 1Cronici 21:2 si 2Samuel 24:2 (nu are rost sa le mai scriu pentru ca oricum articolul este destul de lung, dar puteti verfica dvs.), se observa ca este exact aceeasi intamplare, iar dupa aceasta intamplare, David a fost pedepsit destul de rau, „trimitand ciuma in Israel, de dimineata pana la vremea hotarata.” Intrebarea este: Cine pana la urma la starnit pe David ? Dumnezeu sau Satana ? Se pare ca la aceasta intrebare nu se cunoaste raspunsul, deoarece Biblia din nou se contrazice singura!!! Desi sunt foarte multe contraziceri in Biblie nu as putea sa le enumar pe toate aici pentru ca ar insemna sa-mi um
plu tot site-ul numai cu contraziceri, dar voi mai adauga cateva si din Noul Testament: 8) Citim in Evanghelia dupa Matei 27:46-50 „Si pe la ceasul al noualea, Isus a strigat cu glas tare: „ELI, ELI, Lama Sabactani ?” adica: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce M-ai parasit?” Unii din cei ce stateau acolo, cand au auzit aceste vorbe, au zis: „Striga pe Ilie!” Si indata, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu otet, l-a pus intr-o trestie, si l-a dat sa bea. Dar ceilalti ziceau: „Lasa, sa vedem daca va veni Ilie sa-l mantuiasca.” Isus a strigat iarasi cu glas tare, si Si-a dat duhul.” In Evanghelia dupa Marcu 15:34-37 citim: „Si in ceasul al noualea, Isus a strigat cu glas tare: ELOI, ELOI, lama sabactani” care, talmacit, inseamna: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai parasit? Unii din cei ce stateau acolo, cand l-au auzit, ziceau: „Iata, cheama pe Ilie!” Si unul dintre ei a alergat de a umplut un burete cu otet, l-a pus intr-o trestie, si I-a d
at sa bea, zicand: „Lasati sa vedem daca va veni Ilie sa-L pogoare de pe cruce!” Dar Isus a scos un strigat tare, si Si-a dat duhul.” Apoi citim in Evanghelia dupa Luca 23:46 – „Isus a strigat cu glas tare: „Tata, in mainile tale Imi incredintez duhul!” Si cand a zis aceste vorbe, Si-a dat duhul.” Si in final citim in Evanghelia dupa Ioan 19:30 – „Cand a luat Isus otetul, a zis: „S-a ispravit!” Apoi Si-a plecat capul, si Si-a dat duhul.” Deci dupa Evanghelile dupa Matei si Marcu, Isus a zis: Eloi, Eloi (sau Eli,Eli), lama sabactani, apoi a mai strigat ceva si Si-a dat duhul. Sa zicem ca a strigat ce a zis Luca:„Tata in mainile tale imi incredintez duhul!” Si cand a zis aceste vorbe si-a dat duhul, dar in Ioan spune: „S-a ispravit!”. Deci pana la urma vreau si eu sa stiu care au fost ultimele cuvinte ale lui Isus inainte sa moara pe cruce? Astept comentariile dvs. 9) Citim in Evanghelia dupa Marcu 15:32 – „Hristosul, Imparatul lui Israel, sa se pogoare acum de pe cruce, ca sa vedem si sa credem!”
Cei rastigniti impreuna cu El, de asemenea isi bateau joc de El”. Acum mergem la Luca 23:40 – 43 citim: Dar celalalt l-a infruntat, si i-a zis: „Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care esti supt aceeasi osanda? Pentru noi este drept, caci primim rasplata cuvenita pentru faradelegile noastre; dar omul acesta n-a facut nici un rau.” Si a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ti aminte de mine, cand vei veni in Imparatia Ta!” Isus a raspuns: „Adevarat iti spun ca astazi vei fi cu mine in rai.” Intrebare: Ori isi bateau amandoi talhari joc de Isus, ori numai unul dintre ei? Nu stiu care varianta din evanghelii sa o cred: a lui Marcu care spune ca amandoi isi bateau joc de Isus sau a lui Luca care spune ca numai unul dintre talhari isi bate joc de Isus pe cand celalalt talhar ii i-a apararea ??? Continuam… 10) Cand s-au dus femeile la mormantul lui Isus? Citim in Marcu 16:2 – „In ziua dintai a saptamanii, s-au dus la mormant dis-de-dimineata, pe cand RASAREA SOARELE;” iar in Ioan 20:1 – „In ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineata la mormant, pe cand era inca INTUNEREC; si a vazut ca piatra fusese luata de pe mormant.” Intrebare: Cand s-a dus la morman
t: cand RASAREA SOARELE sau cand era inca INTUNERIC ? Si mai este intrebarea: Cine s-a dus totusi la mormantul lui Isus ? In Evanghelia dupa Ioan 20:1 care este descris mai sus, se spune ca Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineata la mormant. In Luca 24:9-10 citim: „La intoarcerea lor de la mormant, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece si tuturor celorlalti. Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor, erau: Maria Magdalena, Ioana, Maria, mama lui Iacov, si celelalte, cari erau impreuna cu ele.” De altfel, in Evanghelia dupa Marcu 16:1 citim: „Dupa ce a trecut ziua Sabatului, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, si Salome, au cumparat miresme, ca sa se duca sa unga trupul lui Isus, iar in Evanghelia dupa Matei 2
8:1 citim: „La sfarsitul zilei Sabatului cand incepea sa se lumineze inspre ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena si cealalta Marie au venit sa vada mormantul. Deci numarul femeilor difera de la Maria Magdalena singura (Ioan 20:1), Maria Magdalena si cealalta Marie in Matei 28:1, si Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, Salome si celelalte femei…Deci cine s-a dus in ziua dintai a saptamanii pana la urma la mormantul lui Isus? Si daca s-au dus in ziua dintai a saptamanii, nu inseamna oare ziua de luni? Iar daca Isus a murit in „Vinerea Mare”, de vineri pana luni nu sunt oare patru zile? Deci cand a inviat Isus: a treia zi sau a patra zi? Mergem mai departe cu o alta contrazicere: 11) In Evanghelia dupa Luca 24:2-3 citim: „Au gasit piatra rasturnata de pe mormant, au intrat inlauntrul si n-au gasit trupul lui Domnului Isus.” Acum daca cit
im in Evanghelia dupa Matei 28:1,2 – „La sfarsitul zilei Sabatului, cand incepea sa se lumineze in spre ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena si cealalta Marie au venit sa vada mormantul. Si iata ca s-a facut un mare cutremur de pamant; caci un inger al Domnului s-a pogorat din cer, a venit si a pravalit piatra de la usa mormantului, si a sezut pe ea.” Deci aici piatra de la mormant se da la o parte de fata cu femeile, iar in Luca 24:2-3, piatra era deja rasturnata! Deci piatra era sau nu rasturnata cand au ajuns femeile? Mai bine sa o lasam ca probabil nu putem afla si sa trecem la o alta contrazicere: 12) Oare pe cine au vazut femeile acolo la mormant? Dupa Matei 28:1,2 era un inger care a rasturnat piatra; in Marcu 16:5 citim: „Au intrat in mormant, au vazut un tinerel sezand la dreapta, imbracat intr-un vesmant alb, si s-au inspaimantat.” In Luca
24:4 – „Fiindca nu stiau ce sa creada, iata ca li s-au aratat doi barbati, imbracati in haine stralucitoare.” Pana la urma au fost ingeri sau nu? Si daca au fost cati erau, unul sau doi? Daca ne mai uitam si in Ioan 20:11 citim: „Dar Maria sedea afara langa mormant, si plangea. Pe cand plangea, s-a plecat sa se uite in mormant. Si a vazut doi ingeri in alb, sezand in locul unde fusese culcat trupul lui Isus: unul la cap si altul la picioare. Deci, ori era afara, ori era inauntru sau doar s-a uitat de afara inauntru mormantului si a vazut ingerii ? Care varianta sa o alegem, pentru ca avem ceva variante, desi adevarul nu-l putem afla nicicum!!! Sa o lasa si pe asta ca oricum am face, tot nu iese !!! Hadeti sa va mai arat inca o contrazicere, poate sunt printre voi, cativa care ma pot lamuri, desi nu stiu cum ar putea!!! 13) La recunoscut Maria Magdalena pe Isus cand la revazut ? Citim in Matei 28:9 – "Dar iata ca le-a intampinat Isus si le-a zis: „Bu
curati-va!” Ele s-au apropiat sa-i cuprinda picioarele, si i s-au inchinat.” Deci l-au recunoscut pe Isus. Daca citim in Ioan 20:14,15, vedem ca de fapt nu l-a recunoscut pe Isus: „Dupa ce a zis aceste vorbe, s-a intors, si a vazut pe Isus stand acolo in picioare; dar nu stia ca este Isus. „Femei”, i-a zis Isus, „de ce plangi? Pe cine cauti?” Ea a crezut ca este gradinarul, si i-a zis: „Domnule, daca l-ai luat, spune-mi unde L-ai pus, si ma voi duce sa-l iau.” Deci in Matei 28:9 il recunoaste din prima la auzul cuvantului „Bucurati-va!”, iar in Ioan 20:14,15 crede ca este gradinarul!!! Apoi daca mergem mai departe, citim in 1Corinteni 15:5 – „si ca S-a aratat lui Chifa (adica Petru), apoi celor DOISPREZECE.” Nu inteleg aici, cum adica celor doisprezece? Pai Iuda parca murise, se spanzurase, deci poate a vrut sa scrie celor unsprezece!!! Nu pot sa cred ca exista asemenea greselii! Toate astea si multe altele nu dovedesc ca Dumnezeu nu exista, eu cred ca exista, dar toate astea dovedesc ca Biblia nu este Cuvantul lui Dumnezeu, pentru ca daca ar fi Cuvantul lui Dumnezeu, ar fi perfecta, n-ar exista asemenea greseli. Unii spun ca nu conteaza greselile, pentru ca in
telesul este acelasi. Daca intelesul este acelasi sa-mi raspunda si mie la intrebarile de mai sus, ex: Cine pana la urma la starnit pe David ? Dumnezeu sau Satana ? (eu nu cred ca are acelasi inteles: ori este Dumnezeu, ori este Satana – sunt doua persoane distincte) sau Care au fost ultimele cuvinte ale lui Isus inainte sa moara pe cruce? si asa mai departe. Le gasiti pe toate in articol. Nu mai spuneti ca Biblia este perfecta ca nu este. Nu vreau sa jignesc pe nimeni dar pentru a-mi demonstra ca Biblia este perfecta si este Cuvantul lui Dumnez
eu sa-mi raspunda concret si logic la intrebarile de mai sus, si sa nu vorbeasca pe ocolite sau vulgar pentru ca nu dau dovada de inteligenta. Aduceti-mi argumente ce au un caracter de rezolvare al problemei si nu ocoliti intrebarile spunand tot felul de aiureli. Eu consider ca este de o foarte importanta majora rezolvarea acestor contraziceri, deoarece din asa ceva s-au nascut multitudinea de religii ale Crestinismului. Fiecare a luat din Biblie versetele care i-au convenit mai mult si a creat o religie. O religie care difera tot timpul de o alta religie, si astfel Dumnezeu este impartit in o mie una de traditii, care mai de care mai ciudate. Astept raspunsurile dvs.
r trebui sa fie mult usurata prin insusi faptul ca spre deosebire de Vechiul Testament care relateaza evenimente reale sau imaginare ce s-au petrecut pe parcurs de mai multe milenii, Noul Testament se limiteaza la viata lui Isus Christos, desfasurata pe o perioada de ceva mai mult de trei decenii, la inceputul secolului I e.n. in provincia romana Iudeea, sub domnia imparatilor August si Tiberiu; mai mult, naratiunea evanghelica nu ofera nici un fel de date despre Isus intre varsta de 12 si 30 de ani. Sunt cei 18 ani de tacere asupra carora s-au emis numeroase ipoteze…Totusi lucrurile nu sunt atat de simple cum par, deoarece cartile Noului Testament sunt redactate de fapt pe parcursul a doua – trei secole – Apocalipsul ( „Revelatia Sfantului Ioan Teologul”) a fost scris, probabil, in anii 68-69 e.n., iar Evangheliile, considerate de biserica drept opere timpurii, sunt scrise nu inainte de mijlocul secolului al II-lea, iar Faptele Apostolilor sunt si mai recente. Un alt aspect este ca autorii textelor confunda evenimentele si persoanele, de exemplu: Isus nu putea sa se nasca sub regele Irod (Herodes) care a murit in anul 4 i.e.n, iar Quirinius a fost numit guvernator al Siriei abia in anul 6 e.n. De altfel, intreaga cronologie a Noului Testament vadeste erori de calcul care pornesc de la faptul ca anul nasterii lui Isus nu este cunoscut. Pentru numararea anilor, fiecare popor sau civilizatie porneste de la un eveniment important din istoria lui sau pentru conceptia lui religioasa. Evreii numara anii de la „zidirea lumii” fixata, conform genealogiilor din Biblie, in anul 3761 i.e.n.; musulmanii pornesc de la anii 622 e.n., primul an al hegirei; vechii greci numarau anii pe olimpiade, din patru in patru ani, de la 776 i.e.n.; romanii porneau de la intemeierea Romei (ab Urbe condita), fixata de Terentius Varro in al treilea an al Olimpiadei a VI-a, deci in 754 i.e.n.
Pergamentul subtire preparat din piei de animale a fost materialul cel mai folosit pentru scrierea Vechiului Testament ebraic. Datorita durabilitatii lui, evreii au continuat sa-l foloseasca in perioada greceasca si romanica, desi papirusul era mai abundent si acceptabil din punct de vedere comercial ca material de scris tipic. Un sul mijlociu de piele masura in jur de 9 metri lungime si aproximativ 25 de cm latime. Textele antice se caracterizeaza prin faptul ca in stadiul original erau scrise numai consoanele, aparand intr-un sir continu cu un spatiu foarte mic intre cuvinte. Odata cu inceputul erei crestine, scribii evrei au fost deosebiti de constienti de necesitatea acuratetei in transmiterea textului ebraic. Cercetatorii scolastici care s-au devotat in mod deosebit acestei sarcini in secolele urmatoare au fost cunoscuti sub numele de masorecti. Ei au copiat textul cu mult
a grija iar cu timpul au numerotat chiar si versetele, cuvintele si literele fiecarei carti. Masorectii au socotit numarul total al literelor Vechiului Testament: 1 152 207 impartite pe carti si versete. Diviziunea pe capitole a inceput in secolul 13, prin episcopul Stephen Langton, mort in 1228. Cea mai importanta contributie a masorectilor a fost introducerea de simboluri vocalice in text, ca ajutor de citire. In 1488 la Soncino in Italia, a aparut prima Biblie ebraica tiparita, iar fiecare copie era scrisa de mana. Desi aparusera copii particulare atat pe pergament cat si in forma de carte, textele sinagogice erau limitate la suluri de piele, fiind copiate cu grija extrema. Pana la descoperirea sulurilor de la Marea Moarta, cel mai vechi manuscris ebraic existent era datat in jurul anului 900 e.n.
Septuanginta (LXX), o traducere greceasca a Vechiului Testament, a inceput sa circule in Egipt in vremea lui Ptolomeu Filadelful (285-246 i.e.n.). A existat cererea din partea evreilor care vorbeau greceste de a avea copii ale Vechiului Testament, disponibile pentru uzul personal si in sinagogi in lingua-franca din zona de est-mediteraneana. Este foarte probabil ca o copie oficiala sa fi existat in renumita biblioteca din Alexandria. Aceasta versiune a fost utilizata nu numai de evreii de limba greaca, ci a fost adoptata si de Biserica Crestina. Dupa toate probabilitatiile, Pavel si alti apostoli au folosit un Vechi Testament grecesc pentru a argumenta ca Isus este Mesia (Fapte 17:2-4).
In decursul secolului al doilea a intrat in uz forma codexului- formatul de carte actual- cu file aranjate pentru legat.